Powered By Blogger

1 ian. 2023

Egalitate - fabulă de Otilia Cazimir


Povestea asta mică-mititică,

Mi-a spus-o, într-o seară, o pisică)

Trăia odată la o casă

O pisică somnoroasă,

Cu trupul subțirel de gumă,


Cu părul moale ca o spumă.

Pisica mea cu ochii mici

(Cea mai cuminte-ntre pisici)

Călca ușor, cu pași de fum,

Pe perinuțele de vată

Și nu ieșea deloc pe drum,

Ci toată ziua stând culcată

Și toată noaptea în cotlon

Torcea același fir de cântec,

Când răsucit, când monoton

Ca un descântec…

Pisoi, motanul din vecini,

Cu blana ca de leopard,

Era-ncruntat și mustăcios,

Și toată ziua sta pe gard

Pândind poiata cu găini…

Iar uneori, în zori – zbârlit,

Și zgâriat, și smotocit, –

Cu coada dreaptă și –nfoiată

Se cocoța în câte-un par,

Mai mândru ca un ghinărar

După-o bătaie câștigată!…

Dar într-o seară, marți sau joi,

Când soarele în asfințit

Își scutura prin plopi bănuții,

Încetișor veni Pisoi

Pânˈsub cotlonul pisicuții

Și glăsui:


De când exist,

Eu sunt grozav de feminist,

Și-adesea mă bat cu alți motani

(De obicei cu coada bleagă,

Care se tem și de guzgani)

Să-i fac, cumva, să mă-nțeleagă…

Mi-i martor soarele, și luna-i,

Pot chiar să jur, numai să vrei,

Că-n ochii mei,

Pisică sau motan tot una-i!

De-aceea, zic,

Nu ca motan, ci ca amic

Vin să-ți propun tovărășie,

Că doar egali suntem, se știe…

Stăpâna mea a pus aseară

Sus în dulap, pe policioară,

Un pui tăiat să-i stea la frig.

(Așa ceva n-aș vrea să scap,

Dar sunt  cam gras și nu încap..)

Ușița-i prinsă în cârlig

Și-o pot deschide puțintel.

Eu stau de pază, fără frică,

Iar tu, fiind mai subțirică,

Te vâri acolo frumușel,

Iei puiul, pui la loc cârligul –

Și-n urmă, împărțim câștigul…

Într-un desiș de pomușoară

S-a așezat Pisoi la masă.

Pisica îl privea sfioasă

Rozând un vârf de aripioară.

Și, ridicând un colț de buză,

A zis Pisoi:


-Ce-mi ești ursuză?

Ori poate-ți stă aripa-n gât?

Zi „mulțumesc” și du-te-acasă,

Puteam să nu-ți dau nici atât!

Ce ți-a venit, mă rog, în minte?

Am spus ceva mai înainte?

Se poate…dar eram flămând!

Acum, nici nu-mi dă prin gând!

Tu nu te vezi cât ești de mică,

De păcătoasă și calică?

Dar nicidecum la cașcaval:

Eu sunt motan – tu ești pisică…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează