Iisus a fost cu mine în celulă,
În beciuri împuţite, mocirloase,
Ne-a ros rugina, fierul pân-la oase
Ostracizaţi între bătăi şi hulă.
Călăii? Brute crude, ticăloase,
Ne copleşeau c-o ură nesătulă,
Nicio durere nu era destulă
În râvna lor cu sfichiuri veninoase.
Înlănţuiţi de gratii şi zăvoare,
Între totrură chin şi pătimire,
Prin crăpături cerşeam un strop de soare
Şi deplângeam a veacului sluţire.
Iar El mă implora pentru-ndurare
Să iert şi să răspund doar cu iubire.
Suceava, 28 iulie 1996
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează