Dai și dai din neam în neam,-
și tot tu să zici: mulțam?!...
Dat-ai, dat pită la hoți
și-acum sar pe tine toti!
Rob la coasă, rob pe-ogor,
mânci mălai din mila lor.
Și de cum ți-l dau și cât,
ți s-oprește parcã-n gât.
Pusu-ți-au muscalii bir,
pe lobodă și pe știr,
Pe podmoale și copaci
și pe pașii cari îi faci.
Pân'ce sama îți vei da,
ti-or fura si Dunărea.
De-unde, Doamne, atâti haihui?
E oar' coada veacului?
De-unde-atâția hoți și hoți,
tăbărâți pe tară toți?
Vin si vin, lihniți și goi,
și smulg tundra de pe noi...
Vai și-amar, rumân sărac,
grâu-îl duc, pita-i de leac!
Iau din plin și din puțin,
și tot ei spun că te țin.
Iau și duc cât pot, cât vor,
și tot tu rămâi dator.
Bate-i, Doamne, crunt si du-i
spre fundul pământului!
Să mai vie înapoi,
când chema-i-om noi de noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează