Degetele-ți smirnă și tămâie
Și sub gene ochii-ți negri, goi,
Nu mai simți de-acuma nici durere
Și nici milă pentru noi....
Vestitoare-a dulcei primăveri
Și a ultimului vis -
Dumnezeu pe-o scară albastră
Te va duce-n Paradis.
Un biet diacon descifrează
Slova sfintelor canoane,
Măturând cu barba-i albă
Vechiul praf de pe icoane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează