Se poate oare indura mai mult
Sa-ti pastrezi faptura-ntru viata?
Prunci si barbati decapitati la rand
Si muma soata firava de fata.
Nici macar nu a innebunit
Sta-n multime singura-n tacere
Pana masacrul fost-a savarsit
Si se crapa-n Carpati de Inviere.
Iscoada-apoi lupoaica deveni
Trupurile sa le mai apuce
Sa-i poata pruncii-n lacrimi inveli
Sa-i tarasca-n tara de pe cruce.
Lacrimi cat au fost decapitati
N-a varsat un licar dintre ele
Sa-i ajunga pana la Carpati
Sa le tina de lumanarele.
Iar ca drumul este foarte lung
Ca pe lacrimi trebuie sa-i poarte
Cate-avea stia ca nu-i ajung
Daca nu le plange fara moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează