Powered By Blogger

8 sept. 2023

Credo - Nicolae Labiș

 


1. Cred în om.

2. Cred în mizeriile şi candorile lui

formidabile.

3. Cred în aversiunea faţă de dezumanizare.

4. Cred în leproşii care sunt oameni.

5. Cred în ura acerbă împotriva celor care urăsc cinstea şi demnitatea, deci urăsc oamenii.

6. Cred în oamenii care fac paradoxul.

7. Precum şi în oamenii care nu fac paradoxuri.

8. Cred în paltonul meu.

9. Cred în paltonul meu, de aceea sunt om.

10. Cred în paltonul meu, deci şi în pâinea mea, şi în vina mea.

11. Cred în toate acestea, dar mai presus de toate, întru viziunea largă a omenirii laşe.

12. Cred în tot ceea ce e rău dat mie.

S-a întâmplat ceva urât şi necurat.

13. Cred în Satan.


lll

Când nopţile noastre vor fi cetite de către urmaşi

Respiraţia le va frapa pieptul ca pe o şampanie

Vor şti că ne respiră acum,

uriaş,

Într-o omenească îmbrăţişare, dar stranie.


Urmaşilor: trupurile noastre tremurau atunci

De zilnice ori politice munci

Şi puşi la arest a găsit totuşi cuvânt

Poemului acest.

Lighianul, soba, paharul de vin

Iată toate ce ne mai ţin

În viaţă, înainte de gol,

Înainte de focul suav

Zâmbitor, de pistol.

Căci aşa o să ne ducem noi,

cei de aici,

Undeva.


lll

... Altcineva nu sunt.

Cel care a izbutit să se chinuie

Adoră să mă chinuie grav şi încet,

Şi deci a izbutit să mă chinuie.

Sufletul meu te cheamă, abut de cotnar sau

Vis, către cei care n-au Vis, către cei care n-au sau nu

Şi nu-mi pasă că nu respect

Rimele sonetului puse pe masă


Iată-mă, sunt aici, dureros ca o torţă.

Văd, simt, până şi cu fiecare deget de la picior

Îmi agit peste lume gigantica-mi forţă

Şi totuşi ţip? Ajutor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează