Powered By Blogger

28 nov. 2023

Claun la pensie - Adrian Păunescu

 


Multe lucruri am zis şi acum se-mplinesc,

Eu am răni ce mă dor înainte de-a fi,

Pedepsit şi rănit,cred că totu-i firesc,

Şi voi fi graţiat şi-nţeles în copii.


Am căzut, nu-i nimic, mă ridic dacă pot.

Cicatrici am pe crengi, cicatrici am pe trunchi.

M-au lovit peste mâini, m-au lovit peste bot,

De căzut tot mai cad, însă nu în genunchi.


Uite, cel ce mi-a zis că sunt claun perfect

Mă împroaşcă acum şi mă face nebun,

Pentru el am ajuns un sărman obiect,

Nici n-am cui să răspund, de-aş putea să mai spun.


Unu-mi dă peste ochi cu un vârf de bocanc,

Altul scuipă în lut să se facă noroi,

M-au iubit după rang, mă urăsc după rang,

Nu pot ei fi altfel, dacă-aşa e la noi.


Eu ştiam ce va fi, mă durea mai de mult,

Rana grea ce-i acum subiect tuturor,

De aceea,tăcut, liniştit pot s-ascult

Cât de trişti o să fiţi după ce o să mor,


Eu, prea tragicul, comicul claun ocult,

Jumătate-animal, jumătate actor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează