Powered By Blogger

19 mar. 2024

Acul și ața - Tudor Arghezi

 

Nenea Acul, ţaţa Aţa

Îşi pierdură dimineaţa

Pe un cot

De postav sau şeviot.

Nu prea ştiu porecla lor,

Pentru că nu sînt croitor.


Acul zise?: – „Ce ai azi

De te-ncurci mereu şi cazi?

Cînd te rupi şi când te-nnozi

La un fir cu două cozi.”

Aţa zise : – “Tu mi-o spui,

Cînd mă duci aşa, haihui?

Ia mai bine ţine-ţi gura

Şi fă drept împunsătura.

Văd că lucrul nu ţi-e drag,

Coşi de-o zi la un nădrag

Şi nu te-am văzut în stare

Să pui nişte buzunare.

Te-ai întors de-atîtea ori

De la bumbi la cheotori,

Şi cu toate că ţi-am spus

Că-i pui strîmb, mai jos, mai sus,

Ca un încăpăţînat

Tu nici nu m-ai ascultat.

Şi clientul şi patronul

Au văzut că pantalonul

Încercat a treia oară

Tot îl roade

Şi nu-i vine cumsecade.

Ia nu te mai îngîmfa,

Lua-te-ar naiba să te ia,

Cine treaba nu şi-o ştie

Ia o altă meserie.”


Zise Acul : – “Stai niţel.

Cîrpa-nfruntă pe oţel?

Te-am simţit de-o vreme, Aţă,

Că ajungi cam îndrăzneaţă.

Altă treabă nu mai ai,

De te ţii de mine scai?

Nu mai pot să fac un pas,

Că-mi dai una peste nas.

Numai să nu-ţi pară rău.

Fii, mă rog, de capul tău.

Nu-i destulă o ruşine,

Ca un maţ c-atârni de mine?

Mult o să te mai rabd şi car?

Parcă ţi-aş fi fost măgar.

Nu vezi c-ai îmbătrânit?

Cicăleala te-a băbit

Şi, din neagră, ai albit.

Tu eşti ce fuseseşi : Aţa?

Îţi dă, uite, şi mustaţa.

Cînd m-am însurat cu tine

Nu te săturai de bine.

Ai uitat, de cînd te-am luat

De pe ghem, că ţi-s bărbat?”


– “Uite cine mă învaţă!

Îi răspunse ţaţa Aţă.

Un sfrijit, un găunos,

Încrezut bărbat frumos.

Uită şi el că, la zor,

L-am primit, de milă, chior.

De m-aş lua după sudalme,

I-aş cîrpi şi două palme.”


La această sindrofie

A sărit dintr-o cutie

Acul bont cu gămălie,

Care nu se prea pricepe

Cît şi celălalt să-nţepe.

Unde-l pui acolo şade,

Că e tare cumsecade.

Si s-a mai vîrît să fie

Si o copcă mărturie.

Si un nasture, tiptil,

De cămaşe de copil.

Mai pîndea şi-un crocodil

Cu gingiile căscate

Pînă pe la jumătate,

Gros în fălci şi ascuţit :

Foarfecele de croit.


Dar cînd fuse – de o dată

Cearta mai întărîtată,

A intrat, cum s-a făcut,

O maşină de cusut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează