Imi amintesc, copil fiind,
dormeam pe un căpătâi cu paie,
mireasma lanului de grâu,
intra la mine în odaie.
Si pe un pat de scânduri, tare,
făcut dintr-un butuc de prun,
pe care așterneam otavă,
și toată noaptea dormeam, tun...
Acum, am o saltea celebră,
ce-o laudă sportivi de vază,
o pernă cu Aloe Vera,
și toată noaptea rămân trează...
Ce să-nțeleg, din asta, Doamne,
unde ne ducem, de ce venim,
nici nu am mers prea mult prin viață
și-am și-nceput să ruginim?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează