Mi-au spus că o glandă ciudată
numită gâtlej, beregată, –
odată și numai odată
se va umfla minunată
Atunci voi tuși, zepeline
îngerii mei cu burțile pline,
lent și greoi și departe
umbra lăsa-mi-vor pe carte
Homuncul! strigau alchimiștii
crezând că m-oi face de aur
La pielea de vacă copiștii
lucrară doar pentru balaur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează