Ție, căreia - Tudor Arghezi

Crap ușa cu sfială,
odaia ți-este goală.
în perini se păstrează încă
o urmă-a capului adâncă.

La pat, stingheri, pantofii tăi de catifea,
și pe cearșaf o pată de cafea.
M-am întâlnit prin casă
cu-o umbră vaporoasă.

De când pieriși, mi te-arătai întâi.
Măcar ca umbră, rogu-mă, rămâi.