„Tăiat-au de Rusalii pre jupân... "
Pe-o culme, lângă-un iezer, durează-o mănăstire
Boierul... mult bătrân e: dinţi nu mai are-n gură,
postește, se grijeşte, bârfeşte şi strâmb jură,
stă cuvios în strană şi zice din psaltire.
E mic de stat, făţarnic, semeţ şi crud din fire,
viteaz spătar fu-n lupte, dar azi când barba-e sură,
cu dreapta se închină, cu stânga smulge, fură,
despoaie şi ucide în setea-i de hrăpire.
De neam e Basarabă, şi rudă cu Voievodul,
de bogăţii e putred şi-l blastămă norodul,
dar, la Stambul, îl sapă Cislar-Aga harapul.
Şi tocmai de Rusalii, când plin de veselie
așteaptă să-i sosească fermanul de domnie
îl prind cu pâri ascunse şi-armaşu-i taie capul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează