Salută zdrăngănind din strune,
bătând cadența din picior,
și cântă, legănându-și capul,
cobzarul, mândru cerșetor...
Iar după datina străbună
când îi întinzi paharul plin,
el nu bea până ce închină
și varsă jos un strop de vin...
- Cobzarule, de-ai ști cât farmec
și voie bună răspândești
cu zvonul cântecelor tale
în inimile românești!
Noi toți suntem așa de tineri,
că am putea să-ți fim nepoți...
dar când ne zici bătrâna doină
ești cel mai tânăr dintre toți!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează