dir plăpând de păpădie
nalță, greu, în vârf de pai,
un bănuț de floare vie.
Norii lungi, pe sus, de plumb,
nu-l ghicesc dintre urzici,
soare galben, cât un bumb,
răsărit pentru furnici.
Doar fărâma de pământ,
care-l știe și cunoaște,
îi păstrează chipul sfânt
când un bou, trecând, îl paște.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează