vin la noi să vadă
eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.
Taţi sărind ca armăsarii
pe fiicele lor.
Nepoţi violându-şi bunicile.
Copii româno-arabi, fără tată,
negrișori cârlionţaţi, fără părinţi,
luând la Română zece,
căpătând premii
cu doinele noastre.
Adolescente pierdute
prin pustiul cel sur
al bărbilor moşnegeşti.
Iepe bine hrănite
în baruri de noapte
întinse
pe genunchii
politrucilor comerciali.
Muieri de generali, plictisite,
împreunate
cu dulăii care
casa le-o străjuiesc.
Medici care lungesc penisul,
măresc
sânii domnişoarelor.
Cântece leşinate
moțăind în vagin.
Eclipsă de soare.
Popor blestemat.
M-am săturat de simboluri,
pictează-mi o mirişte.
Mi-e dor de copilărie.
De Prut. De linişte.
Actori cerşind. Poeţi
care scriu franţuzeşte. Auzi
englezește cântând.
Învăţătoare şi doctoriţe care,
plecate din satele noastre,
trimit din Italia şi Israel
scrisori de iubire soţilor -
se câştigă bine acolo,
vor avea copiii la toamnă
cu ce merge la şcoală.
Bătrâni care se roagă să moară.
Eclipsă de pâine.
Popor blestemat.
M-am săturat de simboluri,
pictează-mi o mirişte.
Mi-e dor de copilărie.
De Prut. De linişte.
Nicolai Costenco, poetul
care şi-a scris poemele
pe caietul de gheaţă siberian.
Labiş, copilul genial, ucis
de roţile unui tramvai.
Inima lui Nicolae Testemiţanu
sfâșiată de colţii fiarei roşii.
Poetul A. E. Baconsky,
actorul Toma Caragiu,
mireasa cântecului, Doina Badea -
jertfe ale cutremurului.
Dumitru Matcovschi strivit
de roţile autocarului.
Doina şi Ion Aldea-Teodorovici
căutându-şi dreptatea în Cer.
Ucraineanul Ion Dumeniuc
murind pentru cauza
limbii Române.
Evreul Bruchis şi neamul Klaus Heitmann,
acoperiți cu noroi, pentru că
ne omenesc Istoria.
Nichita Stănescu, Marin Sorescu,
Petre Teodorovici
răpuşi de ciroză. Ioan
Alexandru pe crucea suferinţei
Răstignit.
Şi parcă n-a fost şi nu-i
destul numai atât -
puhoaie pline de furie şi groază
năvălesc peste noi.
Ţărani care plâng
îngropați în nămol.
Meri în floare ucişi
de ghiulele de gheaţă.
Câmpii şi păduri
pârjolite de focul
soarelui răzbunător.
Eclipsă de îngeri.
Popor blestemat.
M-am săturat de simboluri,
pictează-mi o mirişte.
Mi-e dor de copilărie.
De Prut. De linişte.
Ilaşcu aruncat în cuşca de fier.
Optzecişti geniali,
pașoptişti retrograzi,
decrete. Simpozioane.
Mafii şi droguri. Ţărănişti. Liberali.
Comunişti. SIDA. Interfrontişti.
Asasinări. Rusia. NATO. Găgăuzia.
Turci care ne coc pâinea.
Stele pe care foiesc păduchii.
Călugări şi pusnici
care se apără de viitor.
Lupte nedate. Nici nu
se mai plânge măcar.
Bărbaţi de nimic,
voind să strige,
se udă pe ei.
Ţară scoasă la licitaţie.
Dorul veşnic repaus
al martirilor.
Eclipsă a toate.
Popor blestemat.
M-am săturat de simboluri,
pictează-mi o mirişte.
Mi-e dor de copilărie.
De Prut. De linişte.
Acolo pe unde
trecuse ieri Podul de Flori,
fericirea lui de o zi,
azi parcă s-au înnodat,
ca nişte câini,
Toate frontierele
dintre lumi.
Creşte din nou
suferința noastră
ca un Prut revărsat.
Doamne,
ce vor fi având cu noi?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează