De amintiri mi-e gândul plin,
ca plopul plin de ciori,
când nouri trec și nouri vin,
de fum, pe lacul de rubin,
șovăitori.
S-a dus și toamna cu lumini
de verde mort și aur viu,
în par cu struguri purpurii,
lăsând în mine și-n grădini
pustiu.
De-acum și lacul va-ngheța,
când cea din urmă frunză va
cădea din ramuri pâlpâind,
ca tu să simți în urma ta
tăcerea-ntinsă ca o nea
și ciorile jelind...
Pictura ”Natură statică cu struguri și mere” - Ion Teodorescu Sion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează