Nostalgic anotimp și calmă punte înspre viitor;
tot ce a rămas neîmplinit în noi speranțe se întrupează.
Toamna agonizândă, iarna grea
mă mai despart de împlinirea mea
care, desigur, se va-nfăptui în noua primăvară...
Astfel, cândva, la anul și tot mereu așa -
din anotimp în anotimp, se țese se destramă
viața mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează