De junghi să aibă parte şi de lance
de bâtă noduroasă şi de spată,
de paloş zdravăn, de cârlig de cange,
de ghiont cu ghioagă-n ghinturi fericată,
de suliţă călită, de săgeată,
de furcă, de ţapină, de baltag,
de furi pîndind la coturi de drumeag
să-i hăcuie, să-i jefuie de pungă,
să-i spintece, în inimi să-i împungă.
La beregăţi să-i sîngere puţin;
în beciuri de Ghehenă să ajungă,
Crâșmarii care toarnă apă-n vin!
De arc păgîn, de iatagan, de prăştii,
să aibă lotrii parte, şi de bardă;
tu, creierii lor, trăsnet, să-i împrăştii!…
iar părul, elinescul foc li-l ardă;
în ştreang le-atîrne hoitul, rug să-i piardă:
mă rog la cer să piară de podagră,
ori şi mai bine, bată-i buba neagră;
scurma-i-ar ţepi încinse-n măruntaie,
și zece gâzi, de vii să mi-i jupoaie,
să-i fiarbă în oloi la focul lin,
sirepi să-i rupă, face-s-ar gunoaie,
Crâșmarii care toarnă apă-n vin!
Să-i prinză vijeliile pe uliţi;
le farme, balimezul, căpăţîna;
orbească-i ale fulgerelor suliţi:
zăvozii facă-i una, cu ţărîna,
le rupă beregata, şoldul, mâna;
înghețe-i gerul bocnă, bată-i grindeni,
și ploaia biciuiască-i pretutindeni;
să n-aibă mantii, nici dulame groase;
îi sfîşie-ascuţişe lungi de coase,
și leşul prăvălit le fie-n Rin;
zdrobiți să fie de-op’zăci de baroase,
Crâșmarii care toarnă apă-n vin!
ÎNCHINARE:
Crăpa-le-ar Domnul, - Principe, - ficaţii
și setea ogoi-le-ar cu venin,
căci n-au păreche-n lume blestemaţii:
Crîşmarii care toarnă apă-n vin!
Traducere de Romulus Vulpescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează