Mai cunoşti potecile pe care
învechiţii arbori se desfoaie?
Noi am înţeles dezamăgirea
zilelor cu ciucuri grei de ploaie.
Azi se-ntorc cu aripile ude
cocostârcii primăverii moi.
Glasul toamnei din adânc se-aude
sub strivite, sub strivite foi.
Tu cunoşti cărările pe care
se desfoaie arbori peste sărutări.
Tot ce-a fost pe vremuri desfătare
desfirări acuma... desfirări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează