Aseară-am stat sub mărul nostru bun,
cu mere, ca obrazul tău, domneşti.
Cât aş fi vrut şi n-am cercat să-ţi spun
că-n gândurile mele, floare, creşti.
Ne-am ridicat deodată amândoi
și-am părăsit livada împreună
cu buzele-ngheţate. Peste noi
curgea molatic un pârâu de lună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează