Mușchiul reavăn, negrul murei
ține cumpăna căldurii.
Ieși zeiță din sandale -
vremea e-a Măriei-Tale!
Și rămâi desculță-n rouă!
Tremura prelung în glas
întrebarea de-i aievea
astă clipă de popas.
Dobitoacele pădurii
cred în mine, cred în tine.
Întrupându-se tomnatic,
sună soarele prin vine.
Capre roșii vin din vale -
copleșiți stăm amândoi -
vin să-și uite fericirea
verii calde, lângă noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează