Târzie toamnă cu parfumul stins
și verdele pălit de întristare -
a trebuit să ningă şi a nins
pe-o țară între munți şi între mare.
Târzie toamnă cu un cer atins
de pasurile noastre trecătoare -
a trebuit să ningă şi a nins
pe trandafirii roşii din cărare.
Târzie toamnă cu un cer prelins
pân-dincolo de vârste şi hotare -
a trebuit să ningă şi a nins
pe-o minunată clipă de visare.
Când stat-am în cărare pâlpâind
ca nişte ruguri mut întrebătoare
cu mâinile-n neştire mângâind
flori încă vii sub grabnica ninsoare.
Când timpul ne-mblânzitul ne-a învins
cu veselii venind din disperare
și noi în miez de suflete am strâns
o toamnă-ntârziată-n fiecare.
Târzie toamnă cu obrazul plâns
mâ mut în iarnă fără de culoare -
a trebuit să ningă şi a nins
și pe iubirea mea nemuritoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează