Iată-mă ajuns la confruntări.
Rele chemări neaşteptate
tăbărâtu-m-au din spate,
cu zilele mele de ieri.
Una câte una,
irosite de-a rândul,
fără a le ţine socoteală,
cu toatele se răscoală,
cerându-mi cugetul la osândă.
Şi tac îndreptăţirile târzii.
Osteneli şi inima în zbucium?
Sarbede pricini de ironii,
anacronic invocate – acolo, atuncea.
Măcar tu,
că m-ai purtat cheltuitor,
nepriceput,
cu câte mi-ai cerut şi m-ai văzut,
cum le-nfrânam cu tine să mă poarte,
pământule,
tu îmi vei ţine parte?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează