Pan - Radu Boureanu

Coarne răsucite

unghii poleite

lațe de argint

târâie pe pământ

(poezie populară)

Cu melcii frontali de os

prin frunzarele abstracte

mitologic merinos

trage naiul furtunos

din tăcerile compacte.

Eu te-am vrut, berbec lățos,

cu copite poleite,

alb, de brumele topite

prin livezile montane,

ce-au plecat pe unghi înalt

de cocori și de cobalt

peste țâțe de gorgane.

Eu te-am vrut cu lână grea

de cuvinte de balade,

caldă și curată nea

când în amintire cade.

N-ai aflat picior de plai,

mioritică mâhnire,

floarea de trifoi s-o dai

unui orb din omenire?

O, berbece fabulos

fără trup, fără copite,

mitologic merinos,

naiul plânge și sughite;

ai uitat de zeul Pan

care-n zece trestii zice

somnul visului uman,

jalea lumilor antice?

Versuri din voulmul “Piramidele frigului” 1970