Noaptea care mă-mpresoară
Şi-mi ascunde faţa ta,
Nu-i mai neagră, mai amară
Decît trista-mi inimiară
Ce nu poate-a te uita;
Căci n-am pace d-un minut
De cînd nu te-am mai văzut.
Al meu suflet va să zboare
Dintr-ăst pept de tine plin,
Căci tu nu ştii cît mă doare,
Condamnat în depărtare,
Fără tine să suspin.
Vino, fii a vieţi-mi stea
Sau suscrie moartea mea.
Făr’ amoru-ţi, tu vezi bine,
Eu nu poci a exista,
Zile nu mai am senine,
Căci vor fi de lacremi pline
D-o lipsi fiinţa ta;
De vei dar să mai trăiesc
Lasă-mă să te iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează