Aceasta nu-s eu, dragul meu, e seara,
Căzută peste șes ca o pleoapă,
Sub care germinează primăvara
Și ierbile cu sucuri le adapă.
Aceasta nu-s eu, dragul meu, e ceața,
Ce printre dealuri se strecoară mută,
La fel de trecătoare ca și viața
Și ca și ea – la fel, necunoscută.
Aceasta nu-s eu, dragul meu, e teama
Iubirii tale de singurătate,
Aceasta nu-s eu, dragul meu, e vama,
Eu nu-s, eu nu-s, pentru că sunt în toate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează