Powered By Blogger

2 ian. 2023

Autoportret - Ion Pribeagu


Ca un savant din vremuri vechi

Îmi plimb prin cafenele mutra

Am păr în nas și în urechi

Și-aduc puțin cu Brahmaputra

Mi-e capul bleg și lătăreț,

Picioarele: două prăjine,

Și-un singur lucru am măreț

Și-mi pare foarte bine!

Deși sunt tont și fonf și slut

Și am o mască incoloră

De cimpanzeu sau de mamut,

Tote femeile m-adoră.

De sunt urât și nătăfleț

De n-am nici mușchi, nici intestine

Un singur lucru am măreț

Și-mi pare foarte bine!

Sunt mare cât un năpârstoc

Și poți să mă măsori cu cotul

Din loje, nu mă văd deloc

Și în tramvai mă pierd cu totul.

Și-așa cum sunt de fleculeț

Încât în palmă mă poți ține,

Un singur lucru am măreț

Și-mi pare foarte bine!

Sunt știrb și tâmp și am pistrui

Și o alură imbecilă.

În loc de nas am un cucui

Și-s cocârjat ca o gorilă.

N-am simpatii și n-am dispreț

Și n-am nici maniere fine;

Un singur lucru am măreț

Și-mi pare foarte bine!

Am trupul plin de vânătăi

Și pe chelie, fire crețe

Și am luat chiar premiu-ntâi

La un concurs de frumusețe.

Și dacă n-am profil semeț,

Nici umeri lați, nici șolduri pline,

Un singur lucru am măreț

Și-mi pare foarte bine!

Când intru-n baie, voluptos,

Urmat de membrele-mi confuze,

Mă simt atâta de frumos

De parc-aș fi ales de muze.

Mă oglindesc și-n mod glumeț

Mă felicit și-mi zic în mine:

Un singur lucru am măreț

Și-mi pare foarte bine!

În fine, sunt un specimen

Cum nu-i al doilea sub soare,

De n-am la Academie jeț

Și n-am smaralde sau rubine,

Un singur lucru am măreț 

Și-mi pare foarte bine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentează