Ai să mă ierți că am venit devreme?
Eu te-am iertat că ai venit târziu…
Unde-am fi vrut, nu ești și n-am să fiu
zadarnic plâns de dor o să ne cheme.
Speranța noastră inutilă geme
cu glas de glod căzut peste sicriu.
Ai să mă ierți că am venit devreme?
Eu te-am iertat că ai venit târziu…
Avem pe frunți cu totul alte steme,
dar eu, nebunul, totuși îți mai scriu
și soarta o sfidez cât mai sunt viu
și te iubesc sub zodii de blesteme
Poate mă ierți că am venit devreme…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează