Dar să te-ntorci curând - Dem Psatta

Tresar la orice zgomot și tremurând aștept!

Simt inima în piept

Cum bate furioasă!

Suntem cu toții-acasă,

Dar parcă mi-ar lipsi din sufletu-mi o parte

Și-ar fi să se întoarcă acuma de departe!..

E vraja ta, femeie, ce-mi fură mereu gândul

Ținându-mi-l alături atâtea nopți de-a rândul,

Ori mintea mea te cere

Dorind să mi te-arăți,

Lumină fără seamăn

Lucind ca alte dăți?!…

Știu bine că de-acuma, n-ai să-mi mai ieși în cale,

Zadarnic ar fi truda chemărilor banale,

Cu furie de fiară tu mă urăști de moarte,

Prăpastia durerii pe mine mă desparte!

Atunci mereu senină de ce-mi răsari în gând

Și-mi turburi tihna minții?

Noianul suferinții

De ce mi-l storci în suflet, zi după zi, pe rând?

Destulă deznădejde și chin am măcinat!

Te du, te du iubire, potir înveninat

Din care-am supt obida și lacrima din gând!

Te du, otrăvitoareo!… Dar să te-ntorci curând!