De ziua nunții tale-ți scriu,
Acum, câteva rânduri;
La nuntă n-o să pot să fiu,
Și de-aș putea la ce să viu
Să mă mai vezi pe gânduri.
Când din al dragostei amurg
Îți faci o sărbătoare,
Din lacrimele care-mi curg
Ca zilele ce’ ncet se scurg
Să-ți faci mărgăritare.
Din zâmbetu-mi îndurerat
Fă-ți flori de lămâiță
Și să le pui, că nu-i păcat,
În părul ce l-am sărutat
Șuviță cu șuviță.
Atunci când ne-am văzut întâi,
Privirea cu sfială
Mi-a ‘ncremenit în ochii tăi.
O! Din privirile dintâi
Fă-ți firul de beteală.
Și-acum când toate le’ nțeleg
Iau gândurile mele,
Ți le trimit fără s’ aleg
Ca vălul de mireasă’ ntreg
Tu să ți-l țeși din ele.
Și astfel, când te vei găti
Nu vei fi prea mirată.
Mult mai frumoasă nu poți fi
Dar poate-atunci te vei gândi
La mine ‘ntâia dată.
Și-avea-voi mângâierea eu,
Că’ n clipele senine
Mă vei avea în gândul tău,
Precum în mintea mea mereu
Te voi purta pe tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează