E o tradiție ramasa
De pe vremea lui Meron
Ca un împarat sa aiba
Lânga curte un bufon.
Sa-l distreze cu o znoava
Sau cu vitziuni piparat
Mai ales când suveranul
Ese trist si suparat.
Napoleon l-avea pe Harius
Ailirlm îl avea pe Groock
Umberto pe Tontolini
Don Alfonso pe Zamberloch
Stefan Voda pe Pacala
Tarul pe Ivan Dobcin
Iar Abdul Nahim sultanul
Pe unul Hogea Nastratin.
Mai erau si altii pe vremuri
Si în Indii si??
Cu bufonii, dar din pacate
Nu-mi mai amitesc de ei.
Doar pe unul mai tin minte
Nimbus, regele gorgon
Care îl avea pe Nimbo
Cel mai ghidusar bufon.
Agreat de toti curtenii
De printese si dudui
Îl iubeau si pajii pentru
Ciurumbuslucurile lui.
Nu fu aniversare
Ce se petrecu-n castel
Ori consiliu de ministri
Sa nu ia parte si el.
Se strâmba, scotea și limba
Pacalind pe fiecare
Se dadea apoi de-a tumba
Si statea drepti în picioare.
Înghitea o portocala
Si o coada de scrumbie
Si scotea din gura
O privighetoare vie.
Era vesel cu toti printii
Mai ales dupa siesta
Chiar si regelui, lui Nimbus
Îi mai juca o festa
Într-o zi i-a tras o palma
S-a scuzat însa agale:
- Pai sa las sa-si faca musca
Treaba-n capul dumitale?
Furios peste masura
Regele a început sa-l certe
Ca se tot tavalea bufonul
În genunchi ca sa îl ierte:
- Zvârle-ma la cai stapâne!
Am gresit, cer iertaciune!
- Bine, am sa te iert, ia sama
Numai cu o conditiune:
Mâine când vom fi în consiliu
Ai sa intri foarte grav
Sa ai sa faci o gluma care
Sa ma supere grozav.
Si în scuza ce urma-va
Când ai sa-mi cersesti iertare
Chiar ???
Multumesc prea luminate
Sa-ti dea Domnul prea marire
Pentru mareata-ti bunatate
Si a tarii înflorire! Bietul Bimbo...
toata noaptea
Ce sa spuie ca sa scape
Si acum nepedepsit...
Dis-de-dimineata
Au trezit norodu-n goana
Ca sunt convocati ministrii
În consiliul de coroana.
Stau în frunte generalii
Si a cultelor sobor
Pe când regele citeste
Un mesaj catre popor.
Când deodata intra Bimbo
Face o tumba lânga tron
Si pe rege îl ciupeste
Tocmai de pardon... pardon
Lumea încremeneste, nimeni
Nu mai stie ce sa faca
Cu ochii-i în flacari Nimbus
Scoate sabia din teaca.
Cum de-ai îndraznit pagâne
O atare faradelege
Ca în fata întreaga a obstii
Sa-ti bati joc de Nimbus, rege?
Du-te la spânzuratoare
Ispaseste-ti acoplo vina!
Maiestate cer iertare,
Am crezut ca e regina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează