Ținutul nostru este închis - Giorgos Seferis

 

Ținutul nostru este închis, numai munți 

care au drept acoperiș, cerul apăsător, zi și noapte.

N-avem râuri, n-avem fântâni, n-avem izvoare, 

doar câteva butoaie goale, din care se aude un sunet prelung, câteodată, 

și la care ne închinăm. 

Un sunet gol, la fel ca singurătatea 

și dragostea noastră, 

la fel ca trupurile noastre. 

Ni se pare ciudat că am fost în stare, cândva, să ne construim 

casele, colibele și hambarele. 

Iar nunțile, cununile răcoroase și degetele 

devin enigme inexplicabile pentru sufletul nostru. 

Cum s-au născut și ne-au devenit puternici copiii?

Ținutul nostru este închis. Este închis 

de două negre Simplegade. În porturi, 

duminica, când coborâm să respirăm, 

vedem, luminate de apus, 

lemnele rupte ale unor călătorii neterminate, 

trupuri care nu mai știu cum să iubească.

traducere Adina Velcea

Din colecția "Poezii", ediția a 20-a, Editura Ikaros, Atena 2000.