Și tot legi, femeie, firul,
Mai brodându-ți trandafirul,
Dar descreşte ghemu-n ațe,
Trece-n bluza de pe brațe.
Ploaia asta care bate
La fereastrǎ-n miez de noapte,
Poate plouǎ pentru noi,
Tot vǎzându-ne amândoi.
Spune-i stropului sǎ steie
Lângǎ ghemul tǎu, femeie,
Firul apei sǎ desfacǎ,
Picurând aşa sǎ treacǎ.
Precum trec şi eu cu gândul,
În mǎtase depǎnându-l,
Iar tu legi, femeie, firul,
Împlinindu-ți trandafirul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează