Am studiat valențele lumii:
Ceea ce se leagă
Și ceea ce nu se leagă,
Mărginirea și nemărginirea,
Într-o legătură a gândirii.
De parcă săream de pe-un picior pe altul
Într-o iarbă geroasă,
Când de-atâta frig nu puteam auzi glăsuind
Pasărea ce se topea în cîntecul ei.
Astăzi, iubito, cuget că prin două puncte
Am putut duce doar o singură viață,
Iar între ceea ce știu și ceea ce nu știu
Se clatină o lumânare cu flacăra
Pe-un picior subțire de pământ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează