S-a stins steaua care
Vestea taina mare;
Cerul e de piatră,
Beznele ne latră;
Fiare și blesteme
Au dat buzna-n vreme,
Pradă totu-n cale
Lăsând numai jale.
Cnutul greu ne-apasă,
Plâng pruncii la masă,
N-au deloc merinde,
Nu rostesc colinde.
Pe buze de slavă
Pusu-le-au otravă
Fiare apocalipte
Spurcând toate sfinte.
Duruie prin țară
Aprigă fiară,
Vine cu urgia
Aducând pustia.
În orice iubire
Arde-o răstignire
Și în orice gând sfânt
Plânge un mormânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentează